In sapte zile se pot face multe lucruri. Nu si daca astepti cu nerabadare.
N-a cazut, nici nu a prins aripi. Pare ca merge pe sarma. Cateva milioane bune de romani vor sa-i dea branci, sa-i taie sarma, sa directioneze un stol de pasari spre pozitia lui de echilibru. I-ar prinde bine sa iasa la pensie, i se citeste pe chip. Daca mai si pleaca pe mare, ii va fi chiar mai bine decat in functia de presedinte – libertate, miscare, viata. Cu sau fara el, majoritatea romanilor nu isi vor permite mai mult ca pana acum aceste lucruri.
Tabara lui e… lipsita de importanta acum. Dupa ce a facut populatia, in masa, alergie la portocaliu, au scazut chiar si vanzarile la portocale. Ramane de vazut pana cand portocaliul va ramane cea mai detestata culoare in Romania. S-a incercat ceva la locale, o nuanta de verde, dar, sa fim sinceri acum – are cantalupul coaja verzuie, dar miezul e portocaliu. Probabil cine avut ideea schimbarii de culoare ar fi vrut sa sugereze un alt soi de pepene…
Ceilalti, miezul rosu (fara coaja verde), cand nu imbina utilul cu placutul, se mentin calmi si siguri – nu neaparat pe ei, mai mult pe CIRCumstante. Declaratiile de frunte sunt o serie de idei fixe repetate ca raspuns universal la o varietate de intrebari. Repetitia e mama invataturii, iar mintile deschise (la propriu, nu la figurat), daca ar fi supuse unui examen l-ar lua cu brio. Acum ramane de vazut daca isi iau si vechile salarii/pensii – interesant e ca de cand s-au taiat a mai scazut leul, asa ca se va trai la fel de “bine”. Asa ne dam seama ca sloganul “sa traiti bine” nu are culoare… la fel ca praful in ochi.
Se vorbeste mult, se gesticuleaza dramatic – nu cumva sa nu inteleaga toata lumea cat de puternica e simtirea de la baza cuvintelor. Opiniile sunt pasionale, pornirile agresive, agitatia obligatorie. Se iese in strada, se face istorie, “revolutie”. Lumea vrea schimbare… intr-o tara in care de multi ani nu exista stabilitate.
Adevarul e ca prea multe de zis nu sunt. Toate dezbaterile astea – de la cele televizate pana la cele din fata blocului – nu fac decat sa consolideze puncte de vedere deja cimentate in mintea fiecaruia. Intre pro/contra si contra/pro e o mare de jigniri gratuite si injuraturi. Obositor si inutil… Sunt adult de destui ani ca sa stiu foarte clar ca o injuratura nu a rezolvat vreodata un conflict, iar gazul turnat pe foc, culmea culmilor, nu il stinge. Din contra!
Sa tragem concluzia ca romanii nu vor sa traisca in pace si respect unii cu altii? Nu cred, desi comportamentul majoritatii nu vadeste dragoste de armonie. Transformati in argument intr-un discurs politic, cu nemultumirile si slabiciunile inhamate la jocuri din care doar altii castiga, romanii nu fac EXACT ceea ce trebuie: nu isi mai vad de treaba proprie si personala.
Dragi romani, in loc sa va certati si injurati, impartiti in doua tabere (carora nu le apartineti cu adevarat), mai bine ati cauta mijloace de impacare si intrajutorare. De asta e nevoie – cu sau fara Basescu, USL, sau altii foaaarte “preocupati” de starea dumneavoastra. Sub parerile contrare se afla nevoi si dorinte similare, dar nu aflam asta decat cand ii ascultam pe celilalti, iar pentru a putea asculta trebuie intai sa tacem. Si televizoarele ar trebui inchise mai des, pentru ca, oricat de “socant” ar parea, viata adevarata nu e acolo. De multe ori nu vedem ce e in jurul nostru doar pentru ca privim prea departe, iar departarea distorsioneaza realitatea.
Daca vrei schimbare, incepe cu lucrurile marunte, priveste in jur, si spune mai des “ia mai da-le incolo de porcarii!”. Ai putina grija de tine. Nu e egoism. E respect de sine – radacina respectului fata de altii. E in interesul tuturor, altfel nu se alege nimic de viata noastra, ne chinuim ani intregi doar ca sa ne irosim, si zau daca nu e pacat!
Urmeaza alte sapte zile. Se pot face multe lucruri in sapte zile. De ce sa le faca doar altii?
Leave a Reply